ZuZu Caratănase sau subtila artă a gravurii
Marius Tița
Bătrânul meșter desprinde cu mâinile tremurânde hârtia din sărutul pietrificat pe care i-l dă placa îngravată. Atingerile sale se transformă în amprente de tuș lipicios. La desprinderea hârtiei de materialul dur apare creația sa, construcția sa, gândirea sa și tăietura care desenează.
ZuZu Caratănase putea fi destinat oricărui gen artistic dar el a ales, pentru că a înțeles, străvechea artă a gravurii. În frumoasa sa poveste cu meșteri bătrâni, cu amprente de piatră, lemn sau metal, pe care a făcut-o teză de doctorat spune că prima gravură a făcut-o omul cavernelor cu palma sa plină de pământuri colorate pe stânca peșterilor. Din acele vremuri chiar, gravura a arătat că e fragilă ca o clipă dar străbate veacurile și chiar mileniile. Apoi capătă valoare societală și o putem pune la baza primelor forme de multiplicare a mesajului. Cuvinte multe știam a pune, literă cu literă, încă de la vechii chinezi dar cum o imagine înghite mii de cuvinte, după cum ni se spune, gravura a venit să înmulțească imaginea. Atunci a început nebunia globală de astăzi, când vorbim, trăim și chiar visăm după imaginile ce ne-au stat vreodată în față.
Meșterul gravor de la începutul poveștii este, de fapt, un tânăr cu atitudine fermă, ba chiar spectaculoasă, de bun-simț, bună-creștere, bunăvoință și bună-credință. Neașteptat, într-un fel, s-a aplecat asupra artei și tehnicii gravurii din care a făcut un doctorat și construiește o carieră universitară. Tehnica gravurii a evoluat mult dar nu s-au petrecut revoluții, încă se muncește serios în acest domeniu. Iar gravura lui ZuZu Caratănase este de dimensiuni remarcabila și este tăiată în lemn. Pune desenul pe placa de lemn apoi îi scoate luminile și îi lasă umbrele după care se dă cu uleiurile de tuș și o aruncă în brațele delicate ale hârtiei. Este mult de muncă aici, nu există scurtături și nici minciună. Atent, ca un chirug, concentrat pe fibra lemnului, tânărul gravor duce această procedură la bun sfârșit cu prețul a ore întregi de muncă. Dar asta e partea simplă a creației gravate, concepția înseamnă totul și dă dimensiunea creației.
Răzvan ZuZu Caratănase aduce în arta veche și simplă a gravurii o viziune modernă și puternică. Arta sa impresionează prin atmosfera creată în mijlocul compozițiilor ample, adevărate dialoguri filosofice în care privitorul este atras ca de un mister curat. Piatra antichității vorbește oamenilor săi renăscuți, printre ruine și temple și corpuri omenești, din piatră sau din carne. Cu rădăcini în latinitatea balcanică, artistul se plimbă în lumea veșnicii antichități ca la spiritul lui acasă, pe dealuri adormite ce ascund cetăți. ZuZu este un arheolog care caută poveștile în lemn și în piatră, fiind singurul care vede alto sau basorelieful acolo unde ar putea fi. Gravorul, de fapt, pune aceste reliefuri în contururi pe hârtie. Și chiar mai mult decât atât, în alb-negru, maxima simplitate și sinceritate!
Impetuozitatea îi transformă strădania în pledoarie pentru arta sa, redându-i strigătul triumfător de dinainte de apariția tiparului. La nici 32 de ani, inevitabila listă de fapte de artă și de viață adună simeze multe și deosebite, de excepție sau doar impresionante. Mai mult, artistul face din gravură o artă majoră, implicată, acea scobire iscoditoare care dă de lucru mâinilor și gândurilor. Acolo, în despărțirea luminii de umbre printr-o apăsare de dăltiță, se află sâmburele creației care germinează în compoziții puternice ca materialul dur ce își lasă amprenta pe hârtie. Să vă spun un secret, doar aparent gravurile sunt identice, de fapt nicio apăsare nu este la fel de tot ca alta. Gravura este unică și la fel este arta lui ZuZu Caratănase.
La Galați, cu pictorul Gheorghe Miron și directorul Dan Basarab Nanu
Related Posts
Pictura lui Ned →
CURCUBEUL INTUNERICULUI, pictură de Mihai Bara la Elite Art Gallery. Fotoreportaj de Anca Arambașa →
TOXIC by Lucian Ene, la Cluj →
