Aproape totul sau nimic despre Art Safari 2015
Fiind singurul târg de artă din România, Art Safari era bun și de ar fi fost prost. În mai 2015 s-a petrecut cea de a doua ediție, ceea ce ne permite măcar niște comparații cu el însuși. De fapt, cu prima sa ediție. Acum știm măcar că este un târg, anul trecut nu era prea clar, eram încă răvășiți de alăturarea muzeelor cu galeriile de artă. Muzeele participă și la târgurile internaționale dar mai la nivel de broșuri, afișe și albume. Ideea Art Safari de a organiza o secțiune foarte serioasă de muzee face mult bine la educația plastică a unui public dispus inclusiv să stea la cozi uriașe pentru a intra într-un muzeu. Desigur, este vorba de Noaptea muzeelor, o inițiativă deosebită, indiferent de detaliile ce pot fi scoase în față. Orice metodă de a pune oamenii în fața unei lucrări de artă este o operă educativă, pe care cei plătiți să o facă, nu o fac. În acest an a avut loc și un protest împotriva distrugerii muzeelor de artă, prin tot felul de metode.
Galeriile care și-au permis să vină la Art Safari 2015 s-au străduit să dea cât mai bine, să valorifice cât mai bine acest mecanism al pieței de artă. Fiecare a venit cu ce avea mai bun și am auzit vorbe satisfăcute, s-au realizat vânzări, s-au făcut contacte, s-au tras poze. S-a jucat pe cartea desantului clujean, o formulă ce fascinează actualitatea și prin care se apelează la artiști și galerii de la Cluj, întorși din drumul lor spre Vest, răgaz de un Art Safari. Subțire rău de tot nivelul 3, care se vroia energetic, dar am savurat deplin restul expunerilor, cu multe lucrări de plecat sub braț sau în camion.
A fost cald? Nu-i nimic, anul trecut, la cort, era și mai cald și nici nu puteai deschide vreun geam, ca la Ciclop. Locul nu este rău dar nu a fost timp de o amenajare mai accentuată. Și nici nu prea aveai unde să o faci, înălțimea interiorului fiind prea mică, suficient de mică pentru a afecta receptarea – adică privirea – lucrărilor expuse. S-a simțit un suflu nou în organizare, mai ales prin izul de haos satisfăcut, discret dar ferm. Catalogul târgului a apărut târziu și era scump din toate punctele de vedere, și la bani și la vedere. Față de cel de anul trecut, era o doar o paloare, cu ceva informații printre munții de reclame.
Lecții de artă și viață, la Școala de la Baia Mare
Muzeul de artă Târgu Mureș
Petre Iorgulescu Yor – Tătăroaică
Un tezaur necunoscut – Muzeul de artă vizuală din Galați
Hans Mattis-Teutsch – Compoziție
Victor Brauner – Portretul poetului Ilarie Voronca
Maxy – Compoziție
Tonitza – Portret de băiat
Muzeul de artă din Arad
Catul Bogdan – După-amiază de vară Samuel Mutzner – Nud în pădure
Muzeul de artă din Craiova
Eustațiu Stoenescu, portretistul cu studii la Paris și odihnă veșnică la New York
La Craiova, Ion Țuculescu este la el acasă
Galeria 9, acum cu Maniu și Mazilu
Revedere la Art Safari, Mircea Novac
Criticul Cătălin Davidescu, la umbra sculpturii lui Mircea Roman
Sub privirea pictorului Ștefan Pelmuș …
Regretatul pictor Andrei Chintilă și nobila misiune a fratelui său, Matei
Claudiu Presecan sau pictorul urmelor pe apă
Argo sau Andreea și Adrian Buga
Un mare pictor, Corneliu Vasilescu
Onisifor Colta, din Vestul apropiat, din nou la Art Safari
Iarna luminată de zâmbetul lui Bela Zoltan
European Art Gallery, cu juniori și jucăriile lui Topan
O propunere- Atelier Corneliu Baba
Lavacow, singura licitație online de artă din România
Hai acasă!
Related Posts
Pavel Obreja, sculptură, Hanna Kozetletska, pictură. La București →
Sentimente marine, cu pictorul Marin Răducu →
O revelație, pictura Anei Iulia Miheșan →
