Infoagenda
Published on February 8th, 2016 | by Marius
0Expoziția de Primăvară de la MȚR, la a V-a ediție
Din 12 februarie, până pe 28, la MȚR.
Expun: Giani Amarandei, Alexandu Antioh – Manu Sibiceanu, Cătălin Bădărău, Vasile Celmare, Cristian Crestincov, Gheorghe Dănilă, Mircea Deaca, Doru Drăgușin, Constantina Dumitru, Claudiu Filimon, Gheorghe Gogescu, Viorel Grimalschi, Adalgiza Harabagiu, Eugen Ilina, Ion Ladea, Traian Lupu, Felix Lupu, Dan Munteanu, Mircea Muntenescu, Cela Neamțu, Anne Orbán, Cristian Pentelescu, Ana Zoe Pop, Patricia Popescu, Mihai Rusen, Virgil Scripcariu, Vasile Soponariu, Claudia Todor.
Muzeul de Artă Națională și artiștii contemporani
(din catalogul Expoziției)
Arta? Ce poate fi mai volatil decât arta? O boare de vânt? O idee? Acum 110 ani, Alexandru Tzigara – Samurcaș a dorit (și a și reușit, până la urmă), să înființeze un muzeu al artei naționale. El a luat naștere în 1906, an al Jubileului Regal, și a însemnat una dintre cele mai strălucite realizări ale culturii naționale de la începutul secolului trecut. Tzigara – Samurcaș a căutat să găsească, în țesăturile iilor și în încrestăturile furcilor de țesut ale țăranilor, esențele tari ale expresiei identității naționale. Estetician și istoric de artă de profesie, fondatorul muzeografiei naționale a căutat frumosul în fiecare obiect pe care l-a achiziționat pentru muzeu, încercând să argumenteze excepționalitatea culturii tradiționale, valoarea ei intrinsecă și forța ei de expresie la nivel european. Țăranul – acel etern țăran al civilizației tradiționale – nu era un artist, în sensul de astăzi al termenului: el nu crea de dragul frumosului. Cu toate astea, fiecare obiect ieșit din mâna lui era, în fapt, un obiect de artă. Poate că, azi, l-am încadra în categoria design-ului interior. Acum două secole, preocuparea omului care își crea ambientul era aceea de a-l face nu doar util. Astăzi, obiectul frumos a ieșit din sfera utilității imediate. Artistul își dorește acceptarea obiectului creat de el în casa oricăruia dintre semeni. Cea de a cincea ediție a Expoziției de primăvară exact spre asta țintește. Expunerea se
concentrează asupra obiectelor pe care, fiecare dintre noi, ni le-am dori în casele noastre. Nu sunt monumente de for public, nu sunt opere expozabile în grandioase spații urbane, sunt, în schimb, obiecte pe care ni le-am dori acasă la noi. Nu pentru că nu am putea să trăim fără ele, ci pentru că doar ele ne fac viața acceptabilă. Suntem otrăviți de funcționalitatea obiectelor care ne înconjoară. Avem nevoie de bunuri nefuncționale, de aparenta futilitate a unor alcătuiri care nu au altă calitate decât frumusețea. Aceasta este esența actualei ediții a Expoziției de primăvară, iar
rostul ei în Muzeul Național al Țăranului Român se regăsește în frumusețea legăturii inconturnabile între bunurile din colecțiile Muzeului și obiectele expuse în Sala Foaier a Muzeului. Mi-ar fi imposibil să îi numesc pe toți artiștii prezenți. Importantă este legătura între acești artiști și spațiul muzeal, în continuarea căruia se află fiecare creator în parte. Și, pentru arta românească, important este ca acești artiști să beneficieze de un spațiu firesc pentru a se putea exprima, în condițiile în care sălile pe care le au la dispoziție creatorii din domeniul artelor vizuale par să se împuțineze tot mai mult. Muzeul Național al Țăranului Român, ca instituție vie, aflată în slujba întregii societăți, găsește de cuviință să asigure artiștilor un loc potrivit pentru a se exprima. Sper ca buna colaborare pe care am stabilit-o, cu ani în urmă, cu Asociația HDU să continue, chiar și după ce situația va reveni la normal, iar galeriile și muzeele de artă, ca spații consacrate pentru arta contemporană, vor redeveni partenerii firești pentru toți artiștii din România.
Virgil Ștefan NIȚULESCU