Reportaj

Published on September 9th, 2020 | by Marius

0

Septembrie fără Emil Ciocoiu

Marius Tița

Pictorul Emil Ciocoiu a trăit exact 72 de ani fără 40 de zile. S-a născut la 13 septembrie 1948, la Șasa, în Gorj, lângă Târgu Jiu, iar la ora asta de toamnă eram invitați la un vernisaj, o simeză aniversară, o privire frumoasă și generoasă, cu ceruri înalte și culori calde.

Acum 7 ani, pictura lui Emil Ciocoiu a fost expusă la Teatrul Național București, într-o simeză monumentală, cu un vernisaj-eveniment, o adevărată sărbătoare a picturii mari, de renume și anvergură. Lucrările maestrului au fost prezentate în mai multe spații importante ale prestigiosului Național bucureștean, practic, în toate marile săli și holuri. Simeza a permis o prezentare impresionantă a operei lui Emil Ciocoiu, cu cele mai renumite pânze ale sale, care au fost expuse în marile sale expoziții internaționale, dar și o serie de lucrări noi, prezentate în premieră la TNB.

Special pentru această expoziție a fost adusă, din Germania, pictura monumentală ”Carolus Magnus”, prezentată într-un simpozion de istorie moderat de profesorul universitar dr Adrian Pop. De atunci, pânza este expusă la Aachen, orașul unde artistul era stabilit de patru decenii.

Când a împlinit 60 de ani, în 2008, pictorul Emil Ciocoiu ne-a invitat la GalAteCA, unde pictura sa a fost prezentată câțiva ani la rând, în septembrie, când s-a născut pictorul și, din doi în doi ani, alături, la Ateneu, răsuna muzica Festivalului internațional ”George Enescu”. Nu vom mai întâlni vreodată atmosfera acelor zile!

Pictorul Emil Ciocoiu, colecționarul Ionel Constantinescu, criticul Marius Tița, în 2008

În 2008, aniversare pictorului a fost marcată și prin apariția unei impresionante monografii, „Emil Ciocoiu. Universul lui Emil Ciocoiu şi Cosmosul din noi”, cu sprijinul familiei marelui său prieten și admirator, cunoscutul colecționar de artă, profesorul universitar Ionel Constantinescu. Expoziția de la București a fost prima dintr-o tripletă-turneu care a dus pictura lui Emil Ciocoiu la muzeele de artă din Cluj-Napoca și Craiova.

Marius Tița prezentând monografia Emil Ciocoiu din 2008

Și în acest septembrie, când este ziua lui Emil Ciocoiu, ne pregăteam de o expoziție într-un spațiu de prestigiu, cum au fost toate expozițiile sale. În agendă scrie că, începând din 11 septembrie, expoziția putea fi panotată, astfel ca, luni, 14 septembrie, prima zi după aniversarea pictorului, să ne întâlnim, cu toată bucuria, la un alt vernisaj dintre cele minunate care au inaugurat simezele lui Emil Ciocoiu. Destinul a venit, însă, cu alt plan. Expozițiile nu mai sunt posibile, în acest zile covidice, iar pictorul a murit, cu 40 de zile înainte să împlinească 72 de ani. De vernisaj și aniversare, sufletul artistului urcă la Cer, la Tatăl ceresc. În loc de vorbe, vom rosti rugăciuni panihidice pentru cel adormit întru vecie.

Ne lipsește deja prezența excepțională, înălțătoare, a marelui pictor, personalitate caldă și intensă, prieten generos, fără rezerve, dar nu avem voie să îi uităm opera pe care ne-o lasă, un capitol impresionat din istoria artei românești și universale. În eternitate, aniversările și vernisajele se petrec zi de zi, clipă de clipă.

Tags: , ,


About the Author



Back to Top ↑