Charlemagne. Power, Art and Treasure / Aachen, 20 June – 21 September 2014
Prezentare de Marius Tiţa
În tabloul general al părinţilor Europei, chipurilor cu cravată, papion sau chiar lavalieră ar trebui să li se adauge un portret incert, hirsut, roşcat, al unui personaj monumental, şi asta nu numai datorită staturii de vreo 2 metri, un împărat vizionar de acum 12 secole. Este Carol cel Mare, numit şi Charlemagne, Carolul sau chiar Karolus Magnus, născut în 742 sau 748 pe lângă oraşul belgian Liege de astăzi, ca fiu al regelui francilor, Pepin cel Scurt, numit astfel deşi, ca şi fiul său, avea o statură impresionantă. A urcat pe tronul francilor, popor germanic şi nu latin, cum s-ar crede, în 768, alături de fratele său, Carloman, şi domneşte singur din 771, când acesta moare subit. Carol cel Mare moare în 814, deci acum fix 1200 de ani, lăsând amintirii destul de perisabile de atunci, fapte incredibile, de mare anvergură şi clarviziune. A creştinat popoare şi s-a încoronat la Roma, în anul 800, a făcut şcoli şi educaţie, fapte recunoscute şi de manualele româneşti de a V-a, a călătorit fantastic, mai ales în fruntea armatelor sale. Imperiul său venea din nord până în sud, cam cât toată Europa de Vest şi cea Centrală, aduna franci, lombarzi, saxoni, avari, hispanici, danezi, italieni, chiar şi slavi.
Istoria lui Carol cel mare este imensă şi extrem de interesantă şi, chiar de nu i se acordă atenţia binemeritată, împăratul francilor este numit pe drept şi pater Europae. Capitala imperiului şi strădaniei sale a fost Aachen, numit şi Aix-la chapelle, oraş din vestul Germaniei, la doi paşi de graniţa cu Belgia şi la câţiva kilometri de locul în care se întâlnesc 3 frontiere actuale, a Belgiei, Germaniei şi Olandei. La Aachen, în catedrala pe care a ctitorit-o, Charlemagne îşi doarme somnul de veci de 1200 de ani. A început să o construiască în anul 796 și în 1978 a devenit primul obiectiv din Germania declarat obiectiv mondial UNESCO. Din 936 până în 1531, în Domul din Aachen al lui Carol cel Mare au fost încoronați 30 de regi germani.
Impozanta Primărie din Aachen este de fapt palatul său şi multe părţi din istorica sa curte imperială se regăsesc între Primărie şi Dom. Din 1950, Rathaus găzduiește ceremoniile de decernare a Premiului Carol cel Mare, Karlspreis, acordate unor personalități înalte cu convingeri și acțiune pro-europeană.
În acest an, la împlinirea a 1200 de ani de la trecerea la cele sfinte a lui Carol cel Mare, Aachen-ul a organizat, printre alte manifestări, o expoziţie dedicată împăratului şi vremurilor sale, ce se desfășoară în perioada 21 iunie – 20 septembrie 2014.
Sunt 3 locuri de esenţială desfăşurare a expoziției, Primăria, mai exact Sala Încoronării (Krönungssaal Rathaus), cu partea intitulată Locurile puterii, Centrul Charlemagne (Katschhof), cu Arta în vremea lui Carol cel Mare, și Tezaurul Domului (Domschatzkammer), cu Tezaure pierdute. În general, expunerea este cam unfriendly cu ziariștii și de multe ori limba germană este singura utilizată. La fel, catalogul consistent al expoziției este publicat doar în limba germană. Expoziția este de înaltă ținută și foarte interesantă. În Primărie, efecte speciale explică fresca Sălii, o adevărată istorie ilustrată a lui Carol cel Mare. La Centrul Charlemagne găsim o colecție de incunabule din întreaga lume iar expunerea de la Tezaur este aproape neschimbată față de cea cotidiană și obișnuită aici pentru că este perfectă, cu relicvariile în care se află părți din scheletul lui Carol cel Mare.
Domul din Aachen este ctitoria lui Carol cel Mare și locul său de veci. Sunt mai multe istorii despre descoperirea rămășițelor pământești ale lui Carol cel Mare de către urmașii săi, chiar mai îndepărtați. Acum, aceste rămășițe se află în Karlsschrein, sarcofagul lui Charlemagne. A fost făcut de Frederic al ll-lea, nepotul lui Frederic Barbarossa, regale care exhumase trupul împăratului din Capela palatină. În prim planul altarului se află un alt sarcofag, Marienschrein, un relicvariu cu haine ce au aparținut lui Iisus, Fecioarei Maria și Sfântului Ioan Botezătorul.
Personalitatea lui Carol cel Mare, Pater Europae, este magistral surprinsă în metafora plastică dedicată Împăratului din Aachen, de artistul român din legendarul oraş, Emil Ciocoiu.
Carolus Magnus, de Emil Ciocoiu, la Primăria din Aachen
Related Posts
Pictura lui Ned →
CURCUBEUL INTUNERICULUI, pictură de Mihai Bara la Elite Art Gallery. Fotoreportaj de Anca Arambașa →
TOXIC by Lucian Ene, la Cluj →
